Drum cu flori

Am văzut aici aceste poze şi am început să gândesc (pozitiv).

De multe ori în "asfaltul" drumului vieţii noastre pot să apară gropi. Ce facem atunci? Ne împiedecăm de ele şi  începem să ne lamentăm că de ce nu a reparat Cineva drumul? Sau, mai bine, încercăm să ne infrumuseţăm viaţa cu mijloacele de care dispunem si, de ce nu, să tragem şi o concluzie din asta.

Evrei 12: 11. Este adevărat că orice pedeapsă, deocamdată pare o pricină de întristare, şi nu de bucurie; dar mai pe urmă aduce celor ce au trecut prin şcoala ei roada dătătoare de pace a neprihănirii.

12. Întăriţi-vă, dar, mâinile obosite şi genunchii slăbănogiţi;

13. croiţi cărări drepte cu picioarele voastre, pentru ca cel ce şchioapătă să nu se abată din cale, ci mai degrabă să fie vindecat.

Este adevărat că gropile din asfalt ne cam deranjează, dar dacă am pune flori în ele...cât de fain ar fi?

Să luăm versetele şi să le studiem cu de-amănuntul.

Evrei 12: 11 Este adevărat – nu vorbim poveşti, basme, minciuni

orice – toate, fără excepţie.

pedeapsă – necazuri, probleme, “pietre pe cale”, "gropi în asfalt".

deocamdată – temporal, trecător.

pare – nici măcar nu e real, nu “este adevărat”.

o pricină de întristare – nimănui nu îi convine să fie certat, mustrat, să treacă prin probleme sau să se lovească de pietre.

şi nu de bucurie – accentuează, “aşa e cum vă spun, să nu înţelegeţi greşit. Deci, e vorba de întrinstare, nu de bucurie, ok?”.

dar mai pe urmă – nu deodată, nici imediat. Durează un timp, trebuie să ai răbdare să îi poţi vedea rezultatul.

aduce – aduce, nu trimite, deci vine şi ea (problema). Încă nu am scăpat de ea. Poate să dureze mai mult. Important că în timp ce avem problema ne soseşte şi rezultatul, aşa putem să îl înţelegem mai bine.

Celor – nu la toţi. Dar la care?

ce au trecut prin şcoala ei – este o condiţie. Să absolveşti şcoala. Trebuie să mergi până la capăt dacă vrei sa primeşti ceva. (cine va răbda până la şfârşit va fi mântuit. Mat. 24:13)

şcoala – durată mai lungă, mai multe etape, dificultate crescândă.

şcoala ei – o şcoala anume, nu o putem alege, pe care o primim pe aia trebuie să o frecventăm.

aduce roada – adică a existat o sămânţă înainte. Ca să poţi semăna trebuie să ari pământul, să faci "urme" în el. În urmele făcute de pietre de pe cale se poate semăna cel mai bine.

roada dătătoare – dă şi mai departe, nu ţine pentru sine. Aşa se dezvoltă  şi altruismul.

dătătoare de pace – nu dă orice, ci dă  pace ( Ferice de cei împăciuitori... Mat. 5:9).

pace a neprihănirii – nu orice fel de pace, ci o pace care aduce neprihănirea.

12. Întăriţi-vă – voi singuri, tu pe tine însuţi. După ce ai fost învăţat în acea şcoală, trebuie să te străduieşti să te descurci. Nu poţi să stai tot timpul cu mâna întinsă după acelaşi tip de ajutor.

13. croiţi cărări drepte – după ce te-ai întărit, începi să lucrezi. Din elev devi profesor.

pentru cel ce şchioapătă – deja nu mai lucrezi pentru tine, ai început să lucrezi pentru altul. Dar încă nu îl ajuţi pe unul care nu poate să umble deloc, ci începi cu cei care pot umbla cât de cât, dar nu prea se descurcă singuri. Şi ai grijă de el să nu...

se abată din cale – nu trebuie sa îl duci pe altă cale, chiar dacă aceasta e grea. Ajută-l să meargă pe ea, fă-o accesibilă.

ci mai degrabă să fie vindecat – chiar dacă e slăbit şi bolnav, explică-i că la şfârşitul drumului va primi vindecare ( El va vindeca toate bolile noastre. Ps. 103:3)

2 Samuel 22: 31. Căile lui Dumnezeu sunt desăvârşite, cuvântul Domnului este curăţat; El este un scut pentru toţi cei ce caută adăpost în El

Cum adică sunt desăvârşite? Parcă erau pline cu pietre sau cu gropi...

cuvântul Domnului este curăţat. Cine îl curăţă?

El este un scut pentru toţi cei ce caută adăpost în El – dacă îl cauţi şi lucrezi pentru El, găseşti un loc de adăpost.

Psalm 91: 9. Pentru că zici: "Domnul este locul meu de adăpost!" şi faci din Cel Preaînalt turnul tău de scăpare,

10. de aceea nicio nenorocire nu te va ajunge, nicio urgie nu se va apropia de cortul tău.

11. Căci El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale;

12. şi ei te vor duce pe mâini, ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră.

După ce ai trecut o dată prin acea şcoală şi ai învăţat lecţia, nu va mai trebui să te loveşti din nou de pietre, aşa că vei culege doar florile.