Ne părăseşte Dumnezeu?

Ii paraseste Dumnezeu pe oameni?

Daca "da", cand sau in ce conditii?
Gasim in Biblie ambele variante, atat ca ne paraseste, cat si ca nu ne paraseste. Ba, mai mult, exista si o a treia varianta, in care vom vedea ca Dumnezeu ne foarte paraseste.

Ps.37:28 Caci Domnul iubeste dreptatea si nu paraseste pe credinciosii Lui. Totdeauna ei sunt sub paza Lui, dar samanta celor rai este nimicita.

Zice ca nu ii paraseste pe oameni si ca totdeauna sunt sub pavaza Lui, dar mai spune si ca pe cei ii nimiceste. Deci “totdeauna” pana cand? Pana cand devenim rai. Cat timp suntem buni, nu ne paraseste Dumnezeu.

Judc.6:13 Acum Domnul ne paraseste si ne da in mainile lui Madian!"

Aici ii clar, israelitii au fost parasiti in acele momente. Vom vedea imediat si care sunt cauzele pentru care Dumnezeu ii paraseste pe oameni.

Ati simtit vreodata ca sunteti parasititi de Dumnezeu?

Dumnezeu ii paraseste pe oameni din dragoste sau nu din dragoste face lucrul acesta?

Intr-un trib cand baietii implineau 15 ani, trebuiau sa faca un test de maturitate. Membri tribului vroiau sa se asigure prin testul acesta ca baietii sunt suficienti de curajosi incat sa devina  barbati. Testul consta in petrecerea unei nopti in periculoasa jungla singur si neinarmat. Daca scapa viu inseamna ca e curajos si e acceptat ca un nou membru al tribului, iar daca moare, nicio problema, oricum nu era de folos tribului prin slabiciunea si lasitatea sa.
Povestea un tata cum a trait acele clipe cand fiul lui urma sa faca testul. Stia dinainte ce urmeaza, si el a facut testul. Dar parca cu cat se apropia ziua testului cu atat ii parea mai greu sa accepte ideea.
In sfarsit ajunge ziua cu pricina si incep framantarile in inima tatalui. Nu putea sa nu il lase pentru ca asa era traditia. Dar parca nu putea nici sa il lase singur. Va dati seama cam ce e in inima unui tata cand stie ca singurul sau copil este trimis sa petreaca o noapte in jungla si s-ar putea sa nu il mai vada dimineata. Nu, nu il putea lasa.  Dar ce se va intampla daca  nu il lasa. Pai, el va fi pedepsit pentru ca nu a respectat traditia, iar copilul va fi batjocorit toata viata pentru ca nu e un barbat curajos asa cum trebuie sa fie membru tribului.
Trebuie sa existe o varianta, isi spuse tatal. Il lasa pe copil sa plece si nu ii spune nimic. Tatal se porneste pe urmele copilului  la o departare suficienta incat sa il vada pe copil, dar copilul sa nu il poata observa pe el. Petrec amandoi noapte in jungla. Copilul stiind ca este singur si ca trebuie sa se descurce cu toate pericolele care ar putea aparea, iar tatal veghiind ca nu cumva sa i se intample ceva rau copilului.

Cam asa procedeaza si Dumnezeu cu noi. Ni se pare ca suntem singuri printre pericolele acestei lumi. Si poate de multe ori nici nu vedem mana Tatalui cum ne protejeaza. Dar El este mereu acolo si vegheaza sa nu ne lovim piciorul de vreo piatra.

La fel a procedat si cu Fiul Sau cat a fost pe pamant. Ma refer acum la clipele dinaintea mortii lui Isus.
El era doar om in acele clipe. Era greu incercat de catre Satan. Avea nevoie de prezenta Tatalui ca sa Il sprijineasca, sa-L incurajeze si sa ii ofere asigurarea ca jertfa Lui a fost primita, iar El se va putea intoarce in cer la Tatal.
Nevazandu-L pe Tatal, pe la ceasul al noualea, Isus a strigat cu glas tare: "Eli, Eli, lama sabactani?", adica: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit?" (Mat.27:46).

Razele soarelui strălucitoare de la amiază luminau pământul, când, deodată parcă cineva le-a luat. În întunericul acela des era ascunsă prezenţa lui Dumnezeu. Tatal nu L-a parasit. Era acolo langa El. Doar ca prezenţa Sa nu era descoperită. (de ce?) Dacă slava Sa ar fi străfulgerat din nor, orice fiinţă omenească ar fi privit scena ar fi fost nimicită (chiar si in acele clipe, El s-a gandit la oameni). Şi în clipa aceea îngrozitoare, Domnul Hristos nu putea fi mângâiat de prezenţa Tatălui.(din cauza oamenilor Tatal nu a putut sa i se arate Fiului).

(HLL)

Sa ne gandim putin la dragostea Tatalui pentru oameni. Era acolo viata Fiului Sau in joc, era planul de mantuire in joc, putea pierde o lume intreaga, reputatia Lui ar fi fost puternic zdruncinata. Iar pentru asta vine personal pe pamant ca sa fie alaturi de Fiul Sau si sa il ajute sa treaca peste momentele grele. Dar nu i se poate arata si Isus nu reuseste sa Il vada. De ce toate astea? Pentru niste oameni pacatosi. Pentru niste talhari, pentru cei ce L-au batut, pentru cei ce Il batjocoreau, pentru cei ce L-au condamnat la moarte. Pentru oamenii acestia, care n-ar fi meritat sa traiasca, lui Dumnezeu i-a fost mila de ei si nu i-a nimicit cu prezenta Sa, ci a lasat acel intuneric sa acopere pamantul ca sa nu fie vazut, dar totusi sa poata fi aproape de Fiul Sau. Atata doar ca nici Isus nu a putut sa Il vada si a murit in chinuri sufletesti groaznice.

2 Timotei 2: 11. Adevarat este cuvantul acesta: ...

12. Daca ne lepadam de El, si El Se va lepada de noi.

13. Daca suntem necredinciosi, totusi El ramane credincios, caci nu Se poate tagadui singur.

Parca sunt niste contradictii in versetele astea. Dupa ce am stabilit ca Dumnezeu nu ne paraseste, aici zice ca "El se va lepada de noi", dar totusi, zice mai jos, ca El "ramane credincios" indiferent de cum ne purtam noi. Hai sa luam dictionarul si sa vedem ce vrea sa-i spuna aici Pavel lui Timotei.

LEPADA:  A părăsi ceva (pentru totdeauna și de bună voie), a renunța la...  A rupe orice legătură cu cineva. ♦ A nu recunoaște ceva

NECREDINCIÓS, 1. (Om) care își calcă cuvântul dat; (om) infidel. 2. (Om) care nu se încrede (ușor) în ceva. 3, (Om) care nu crede în nici o doctrină religioasă; ateu; (om) care se abate de la dogmele unei religii, în special de la dogmele religiei creștine; eretic  Care nu crede în cineva sau în ceva; neîncrezător; Care este de altă religie (decât cea creștină).

CREDINCIÓS,  1. Care este demn de încredere, pe care te poți bizui; devotat, fidel unei persoane; nestrămutat, statornic

TĂGĂDUÍ: A nu recunoaște ceva

Si-acum sa vedem cum suna daca inlocuim cuvintele buclucase cu intelesul lor:

2 Timotei 2: 11. Adevarat este cuvantul acesta: ...

12. Daca rupem orice legatura cu El, si El va rupe legaturile cu noi.

13. Daca nu Il credem, daca suntem atei, daca ne-am abatut de la principiile Sale sau daca avem alta religie decat crestina, adica nu Il recunoastem pe El , totusi El se recunoaste si prin El ne recunoaste si pe noi ca si creatie a Sa, caci nu  poate sa nu se recunoasca El singur pe El.

Am vazut, deci, ca Dumnezeu poate si sa paraseasca si sa nu ii paraseasa pe oameni.
Sa clarificam un pic lucrurile.

Cand ne paraseste Dumnezeu?

1.      Cand doreste sa ne incerce

2 Cronici 32:31 Dumnezeu l-a parasit ca sa-l incerce...

            De ce ne incearca?

...pentru ca sa cunoasca tot ce era in inima lui.

            De ce trebuie sa cunoasca ce e in inima noastra?

Eclesiast 7: 29 Dumnezeu a facut pe oameni fara prihana, dar ei umbla cu multe siretenii.

Nu poate sa aiba incredere in noi.

Si totusi o face din iubire:

Apocalipsa 3:19  Eu mustru si pedepsesc pe toti aceia pe care-i iubesc.

Pana ce mai este vreo speranta de schimbare suntem indemnati sa ne pedepsim copiii.

Prov 19: 18. Pedepseste-ti fiul, caci tot mai este nadejde, dar nu dori sa-l omori.

De ce sa nu-l omori? Daca-i mort chiar ca nu mai e nicio nadejde ca se va schimba vreodata, asa ca degeaba l-ai pedepsit.

Domnul ne pedepseste cand mai vede o sansa in noi de schimbare.

Dar cand nu mai exista nicio sansa?

2.      Cand nu mai este nicio speranta de schimbare

Psalmi 55:19 Dumnezeu va auzi si-i va smeri. Caci in ei nu este nicio nadejde de schimbare si nu se tem de Dumnezeu.

3.      Cand rupi orice legatura cu El

Psalm 60:1 Dumnezeule, ne-ai lepadat, ne-ai imprastiat si Te-ai maniat.

De ce s-a maniat? Sigur a fost suparat pe ceva. Pe ce se supara Domnul?

2 Cronici 12:5 Asa vorbeste Domnul: "Voi M-ati parasit; va parasesc si Eu”

Cand vezi ca toate iti merg pe dos, cand nu  mai vezi nicio sansa de scapare, nu te gandi ca te-a parasit Dumnezeu, ci poate doreste sa te incerce si sa te faca mai puternic.

Cand te simti singur, gandete-te nu ca esti parasit, ci ca esti iubit !

Domnul sa ne ajute nu sa nu fim incercati niciodata, ci sa trecem cu bine prin orice incercare.